Limbaje

Pagina pe care o citești este HTML și CSS. Textul, formularul și felul în care se așază stau acolo, nu într-un șablon care le ține și nu le mai lasă să fie ale produsului.

Ce se întâmplă când trimiți un mesaj stă în PHP. Laravel este framework peste PHP: un mod de a organiza acel PHP, nu un al doilea limbaj pe care trebuie să îl știi ca să înțelegi ce ai primit.

Îl folosesc când produsul are nevoie de acea organizare. Nu îl pun pe o pagină mică doar ca numele să apară aici. Dacă PHP, simplu și limpede, duce treaba până la capăt, Laravel nu intră de formă.

JavaScript este ce se mișcă în browser fără să reîncarce pagina: un meniu, un răspuns imediat, o verificare făcută înainte să plece mesajul. Intră unde atingerea chiar are nevoie de el.

TypeScript este același limbaj, cu tipurile spuse dinainte. O greșeală se vede mai devreme, înainte să ajungă la tine, nu după ce ai apăsat și nu s-a întâmplat nimic.

Nu înlocuiesc PHP-ul și nu acoperă pagina cu un strat pus doar ca să pară nou. Pagina rămâne pagină. Scriptul stă în locurile în care pagina, fără el, ar aștepta degeaba.

Aplicația de telefon o scriu cu React Native și Expo. Ecranele sunt ale aceleiași aplicații, iar la urmă există un build pe care îl poți deschide pe telefon, nu un fișier pe care doar îl privești.

Expo este drumul de la primul ecran până la acel build. Nu este un al treilea limbaj și nu este o aplicație separată. Este felul în care React Native ajunge în mână fără un ocol prin unelte pe care nu le vezi.

Dacă produsul tău este o pagină, nu îl mut pe telefon ca să folosesc și numele acesta. Telefonul intră când treaba chiar stă acolo, în buzunar, și se deschide fără o pagină care o explică.

Ce trebuie căutat, filtrat și păstrat stă în SQL. Nu țin o evidență risipită prin pagină dacă peste o lună trebuie să o găsești întreagă, nu să o cauți din ochi.

MySQL este baza care trăiește odată cu adresa, când mai multe lucruri se adună și rămân acolo. SQLite este un fișier lângă aplicație, când datele sunt ale ei și nu au nevoie de un server doar pentru ele.

Alegerea se vede din treabă. Nu pun baza mare din obișnuință și nu las un fișier mic să țină o evidență care a crescut peste el. Dacă nu este nimic de păstrat, nu apare o bază goală doar ca să fie în listă.